- Turnu-Ruieni, este centru de comuna si este compus din doua asezari: Turnu si Ruieni. Turnu este atestat documentar din anii 1462 dintr-un Legat al familiei MUTNOCY-LADO-ORMENYPEST, iar Ruieni este atestat documentar din anul 1458 fiind amintit de un om al regelui pe nume George Toth care-t numeste pe acest sat POKOLFALU. Incepand din anul 1947 cele doua asezari s-au contopit formand localitatea Turnu-Ruieni .
- Borlova. Primele documente arata existenta satului din anul 1519, fiind ” rasfirat ., pe valea raurilor Borlova si Sebesel, asemenea salaselor din zilele noastre. De pe aceste vai a fost mutat pe valea raului Sebes intre anii 1753-1755 cu ocazia vizitei imparatului Iosif al II. A fost comuna din cele mai vechi timpuri pana in anul 1950.
- Zervesti. Dateaza din sec. al XV-lea. Profesorul Nicolae Tonier in lucrarea intitulata “Caransebesul in sec. XIV-XVIII” aminteste ca prin anul 1591 la Zervesti a functionat o tipografie a unui tipograf calator Faber Bonaventura unde se tipareau carti religioase protestante.
- Zlagna. Este atestat documentar din sec. XVI-lea, a fost ars din temelii in timpul ” razmelitelor”cu turcii, retâcandu-se mai rarziu.
- Dalci. Este atestat documentar din anul 1534 ca fiind proprietatea lui Nicolae Noneica. In anul 1585 este proprietatea lui Nicolae Florea si se numeste Dalchi
Asezarile umane din zona comunal Tumu Ruieni dateaza din perioada comunei primitive, cu evolutie continua in perioada dacica, romana, feudala ( vezi ruinele Turnului lui Ovidiu), si sunt atestate primele asezari – Turnu Ruieni , Borlova, Zlagna si Zervesti din secolul XIV.
In lucrarea ” INCERCARE DE ISTORIE POLITICA A BANATULUI TIMISOAREI” de Francesco Griselini se pomeneste de urme din perioada romana de exploatare a minereurilor din zona,. in speta de exploatari de cuart aurifer, lucrari executate si in perioada in care cercetatorul italian a colindat Banatul,de catre tigani.
” in Banat sunt multe tinuturi in care pot fi vazute astiel de gropi si urmele unor spalatorii asemanatoare, despre care se crede – datorita vechimii lor – ca ar fi de pe vremea romanilor.Asemenea gropi se afla la Virciorova, Bolvasnita, Borlova si Turnu in districtul Caransebesului ….. “
In timpul lungilor perioade de conflicte dintre populatia romana, turci, tatari , austrieci si unguri care s-au succedat pe teritoriul Banatului, Culuarul Timis _ Cerna a fost mereu cale de acces a taberelor inamice, dar si camp de batalii sangeroase. Populatia, in cea mai mare parte romana, s-a refugiat spre munti, inlemeindu-sL asezari ferite in. vaile superioare ale raurilor si pana spre culmile muntilor. Asa au luat nastere si localitati ca Turnu, Borlova. In perioade linistite s-au reintors sprecampuriJe fertile din albia larga a apelor, zone agricole, unde apar sate ca Zlagna sau Zervesti.
Ruinele Turnului Lui Ovidiu.,. de pe culmea cu acelasi nume – Culmea Turnului, sta marturie a unui punct intarit de aparare a intrarii pe Valea Sebesului, loc de refugiu pentru locuitori.
Populatia din cele 6 sate a progresat continuu. Daca la nivelul anului 1770 Francisco Griselini ii trimite baronului Josef von Sparges o scrisoare despre populatia Banatului, in Districtul Caransebesului , aflat sub administratie militaraTse aflau 23 da sate.- cu ~populatie de 29.828 locuitori, predominanti da origine romana, colonisti germani, italieni si francezi, tigani si evrei. In aceasta cifra se includeau si satele actualei comune Turnu Ruieni.
Sporul natural a’fost maloritar pozitiv, cu exceptia perioadelor de razboi, asfel ca incepanp din 1977, cifra locuitorilor comunei trece de 4.000, ajungand la Recensamantul din 1992, la 4.436 locuitori.
Ocupatia principala a fost mereu agricultura, predominand sectorul ” cresterii animalelor si pomicultura, iar din 1987 se incepe constructia Lacului de acumulare Zevesti, ca resursa de apa potabila, astfel dezvoltandu-se si sectorul ‘constructiilor hidrotehnice.
Atunci apar si locuintele comune in blocuri P+2 – P+4 din Turnu Ruieni, restul cladirilor fiind locuinte si obiective de utilitate publica cu regim de inaltime parter si mai nou – P+1.